Relieful, în general, deluros al ariilor depresionare cu însuşirile lui morfografice, morfometrice şi expoziţionale constituie un factor esenţial de diferenţiere şiparticularizare a spaţiului natural cu implicaţii directe asupra potenţialului economic şi a modului de umanizare a zonei. Pe cuprinsul acestei arii depresionare, a localităţii Perişani, se face foarte simţită prezenţa reliefului înalt al munţilor Făgăraş.

Gradul de fragmentare a reliefului apare în peisaj, în mod accentuat, fiind dat de alternanţa văilor şi a interfluviilor diferite ca suprafaţă. Fragmentarea reliefului influenţează, în mod direct, aşezarea vetrei localităţii şi a drumurilor de culme. Acolo unde fragmentarea este mai redusă şi interfluviile mai largi, oamenii au găsit locuri favorabile pentru amplasarea aşezărilor. Se constată, în general, o fragmentare mai redusă în dealurile înalte din cadrul depresiunii, favorizând extinderea aşezărilor şi în zonele cu altitudini mai mari.

Predomină indicii de fragmentare orizontală cuprinşi între 200-500 m şi 500-700 m. Energia reliefului exprimată prin diferenţa de înălţime între două cote apropiate, de maximă şi minimă altitudine, are valori de 500 m., ajungând în zonele mai înalte la valori de până la 600 de m. Procesele actuale de degradare a terenului deţin areale restrânse în cadrul localităţii. Există, însă, zone unde despăduririle masive şi păşunatul abuziv au determinat o eroziune de suprafaţă mai accentuată (de ex. păşunea Priboiasa din satul Pripoare).

De asemenea, pârâul, care traversează satul Perişani, are, în timpul viiturilor, un puternic efect distructiv şi de erodare a malurilor înalte cu influenţe negative asupra circulaţiei dintre satele Perişani şi Mlăceni, necesitând lucrări de îndiguire şi consolidare a versanţilor. Relieful intramontan, acolo unde prezintă înălţimi mai accentuate, influenţează deplasările locale ale populaţiei în cadrul aşezării, satele localităţii fiind situate la altitudini diferite. Diferenţa altimetrică dintre satul de reşedinţă (Perişani) şi satele Mlăceni şi Poiana, depăşeşte 350 m.